Istoria orasului Bucuresti

Legenda spune că Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabilă, Bucureşti a fost ?ntemeiat de către Mircea cel Bătr?n la sf?rşit de secol XIV.

Pe malurile D?mboviţei şi ale Colentinei este atestată cultura paleolitică şi neolitică. P?nă ?n 1800 ?. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunităţi ?n zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului şi p?nă ?n anul 100 ?. Hr., ?n timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate ?n secolele III - XIII, p?nă ?n Evul Mediu.

Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 ?ntr-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Rom?neşti, prin care se ?ntăreşte o moşie unor boieri. Cetatea D?mboviţei, cum mai apare ?n primii ani oraşul, avea rol strategic, urm?nd să supravegheze drumul ce mergea de la T?rgşor la Giurgiu, ?n ultima aşezare afl?ndu-se o garnizoană otomană. ?n scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. ?n anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta răm?n?nd p?nă astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat ?n forma sa iniţială.

?n 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala Ţării Rom?neşti, moment ?n care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de r?u (1661), se ?nfiinţează prima instituţie de ?nvăţăm?nt superior, Academia Domnească (1694) şi este construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Br?ncoveanu, 1702), edificiu ?n care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Br?ncovenească. ?n 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior ?ntr-un incendiu şi un cutremur şi recontruit ?n 1888. ?n scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, p?nzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din ?ntreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indică 30.030 de locuitori, ?n timp ce cea din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).

Ateneul Rom?n

?ncet-?ncet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional, Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Rom?n, Banca Naţională, cinematografe) şi inovaţii ?n materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost p?nă la instaurarea regimului comunist ?n Rom?nia reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic).

Din păcate, datorită corupţiei generalizate din cadrul Uniunii Arhitecţilor din Rom?nia, clădirile din centrul istoric al Bucureştiului riscă să fie ?nlocuite de construcţii noi.